Dream Theater si Budapesta

10 ani s-au dovedit a fi totusi prea multi. Da, atat am asteptat pentru ca trupa mea de suflet, Dream Theater sa revina pe o scena romaneasca si asta in timp ce, la vecinii nostrii unguri vin cu siguranta o data pe an, exceptie facand anul trecut, cand au fost de doua ori. Da' asta-i viata, unii au prea mult, de nu li se mai umple salile, iar altii n-au deloc. Si ete asa, cu rabdarile pierdute, am luat atitudine, m-am suit in tren, pentru ca in masina n-am avut curaj din cauza zapezilor de 6 metri si m-am dus la concert frate. In tren este cam ca-ntr-o ghicitoare, nu stii cine pica langa tine, la intoarcere chiar am avut o surpriza uriasa cand am constatat ca nu sunt decat 7-8 persoane cu ten deschis in tot vagonul, restul apartinand unei etnii imputite si mizere, care asculta manele pe telefon, lasa puradeii sa se alerge prin vagon si vorbea tipand, ca s-o auda si cei de peste drum de Dunare, asa ca am ales calea refugiului, luand o cuseta la urmatoarea statie.
Despre concert, tot ce pot sa spun este ca noul album este sublim, impecabil, de o valoare muzicala exceptionala si poate sta cu mare lejeritate pe podium, alaturi de "Images and Words", album pe care-l consider apogeul compozitional al trupei, sau "Awake". ...Si mai pot spune ca Mangini este stralucit, dar nu-l va egala vreodata pe Portnoy, care poate ca nici macar nu este egalabil, fiind complexitatea intruchipata. E prea greu sa bati regele. Concluzia este ca Portnoy a pierdut o supertrupa, iar Dream Theater a pierdut probabil cel mai talentat si inzestrat baterist al tuturor timpurilor.
Cat despre Budapesta, jos palaria, este un oras superb, recomand oricui sa mearga macar o saptamana acolo.

Federer vs. Nadal

Acesta a devenit un adevarat derby pe care-l urmaresc de 7-8 ani mereu cu sufletul la gura, avand in vedere ca sunt un fan inrait al sportului alb, tenisul. Cu toate ca poate parea oarecum fortat, am senzatia ca aceasta disputa este similara antologicei lupte dintre bine si rau, dintre Fat Frumos si balaurul cu 7 capete sau Zmeul cel hapsan si rau. Daca printre comentariile ce-l vizeaza pe Federer pe TV, se pot auzi remarci de tipul: "cata finete", "control perfect", "serviciu impecabil", "incredibil, ce atingere magica" sau "splendida lovitura geniala"; cele ce se refera la Nadal suna cu totul altfel: "ce minge a ajuns", "in 3 pasi a strabatut tot terenul", "cum a agatat mingea la limita cu acel top spin enorm"; asta in timp ce comentariile legate de meciul ca eveniment sportiv, suna cam asa: "la ce nivel se joaca", "un meci de exceptie" sau "fantastica partida". Tot ce spun comentatorii este perfect adevarat, se desfasoara un meci intre cel mai genial jucator de tenis al tuturor timpurilor si cineva care are in mana o racheta de tenis si alearga pe teren de parca ar fi echipat cu un motor de 100CP, cineva care, sincer sa fiu, la felul in care loveste cu forehand-ul, ma mir cum mai are incheieturile mainii la locul lor. Probabil ca daca as fi cel mai tare in tenis, as interzice participarea lui Nadal la turnee, pe motiv de vulgaritate extrema, nu este normal sa lasi pe terenul de tenis pe cineva care foloseste racheta pe post de bata de baseball si care una doua isi baga degetele in fund dupa chiloti. Rafa please, don't hurt my intelligence!

Cand eram mic si abia descopeream acest sport uimitor, exista un jucator pe nume Jim Courier la care, pur si simplu, nu ma puteam uita, indiferent ca juca impotriva lui Sampras sau Becker, etaloane pentru mine la acea vreme, atat de urat putea sa joace. Ca sa fac o comparatie, intre el si Nadal, se poate spune ca Jim juca superb. Interesant a fost faptul ca faza meciului nu a fost oferita de unul dintre cei doi jucatori ci culmea, de un copil de mingii...

Jos Nadal, du-te bah la slabit si mai invata niste tenis, ca bine zicea Tiriac!!! Pana l-o mai prinde Federer la colt, ca deh, a imbatranit si omu' si mai are si 3 femei pe cap, ma voi cosola macar cu faptul ca, totusi Nadal va fi bagat din cand in cand in corzi, de cineva care cunoaste acest sport, Nole Djokovic. Deci exista dreptate in tenis, normal, pana nu pierzi ultimul punct, n-ai pierdut partida...

Febra sarbatorilor de iarna

Odata cu venirea sarbatorilor de iarna toti ne facem diverse planuri. Unii isi iau concediu pentru a petrece cateva zile pe Valea Prahovei, ceea ce, in cazul de fata ar fi normal sa se prelungeasca la macar sapte, deoarece in aceasta perioada faci macar 12 ore pe drum dus intors, altii ce beneficiaza de un buget de calatorie mai consistent, fug in tarile calde la plaja sau in Austria la schius, iar cei mai amarati se duc la market, pun un copan, o salata de beuf si doua felii de coznonac inmuiate intr-un vin bun pe masa si zic ca s-au distrat. Toate cele trei categorii au ceva in comun: la despartire si-au urat cu rudele, colegii si cunoscutii, toate cele bune cu ocazia acestor evenimente. Si acum ma intreb... Ce rost mai au o suta de SMS-uri in care se reiau aceleasi urari? Este cumva cineva care a ramas nefamiliriarizat cu ce se ureaza de sarbatori? ...Sau ar trebui cumva se se astepte la vreo urare din partea exului de genul, "Iti doresc in noul an sa nu-ti mai puta gura in halul ala", sau "Sa nu mai scapi vanturi in somn", ori "Sa pierzi cat mai curand cele 20 de kilograme pe care le-ai avut in plus mereu prin preajma mea"? Dar asa e obiceiul, ne deranjam cu bipaieli inutile de SMS-uri, doar pentru ca niste pustani s-au gandit acu' cativa ani sa creeze o noua datina prin care sa ne mai poluam putin timpanele si neuronii.

Amsterdam

"Capitala curvelor si a drogatilor", asa imi descria situatia de acolo un locuitor, ce-i drept, mai de varsta a treia si totodata sudist. Dupa ce am ajuns la fata locului, mi-am dat seama ca-i de fapt mult mai mult decat atat. Este de asemenea orasul lui Van Gogh, al verzilor biciclete, inconjurat de mori de vant si nu in ultimul rand al stilului arhitectural baroc, fara asemanare de la o cladire la alta. Din nevoia uriasa de spatiu, locuitorii acestei zone s-au gandit de-a lungul secolelor ca ar fi mai bine sa construiasca un oras pe o mlastina si sa-i puna un mare dig de protectie in fata, pentru a lasa apa sa intre-n Europa, doar cand vrea omul. Si tot asa, in multa vreme si cu multa munca, Amsterdam-ul a devenit un oras cu cate un canal navigabil la fiecare trei strazi, ce se transforma intr-o retea navigabila care intra mai bine de 100 km in continent. Mai departe cred ca este capitala libertatilor supreme, marihuana, cannabisul si hasisul fiind disponibile in orice cafenea din "Red Square", xtazy-ul sau coca numai pe sub mana, dar am avut oferte.

Demoralizant a fost faptul ca a plouat in continuu cinci zile din cinci, cu mici pauze de cate 30-45min., de am simtit ca mi-a ajuns apa pana in dosul fundului.

De nerecunoscut

Tot ce ne inconjoara, se transforma. Este una din legile care guverneaza aceasta planeta, in care functionam si noi cu impresia ca suntem stapanii absoluti. Daca numaram soarecii, tantarii sau cateva specii de pesti, poate ca ar trebui sa ne mai gandim la cine-i de fapt stapanul. Dar divaghez, ideea e ca vad cum se transforma oamenii, gandurile si actiunile lor, locurile ce ne inconjoara. Drumul Taberei, un cartier verde, linistit si curat, inainte de anii 2000, s-a transformat intr-o adunatura de tarani care put, tipa si scuipa coji de seminte in urma lor, sub ochii bine inchisi ai politistilor de la ordine publica, bineinteles. In acelasi cartier, inghitim si noi niste praf, cam 5 ani spune madam Leana si vom deveni cartier european cu metrou subteran. Eu zic ca vor fi mai mult de 10 ani, adica se va termina cand nu va mai fi necesar... si uite-asa s-a transformat cartierul. Actualul prim ministru, murea de foame in 2004, in incercarea de a supravietui cu salariul minim pe economie, pentru a-l sensibiliza pe Nastase sa "scape" ceva mai multe frimituri si catre amaratii de noi. Acum, aflat la "butoane", taie in dreapta si in stanga tot ce-i pica in maini, imprumuta miliarde ce vor fi platite de noi in ani de zile, fara sa aiba nici cea mai mica remuscare. Cum este sa fii catalogat ca mare maestru ziarist care pana acum 2 ani, injura presedintele de dimineata pana seara, iar acum, tot de dimineata pana seara il linge intre fese. In aceeasi nota, ma uit la celebrul purtator de cuvant democrat, care toata ziua buna ziua ne anunta cat e de perfect guvernul si ministrii sai, cat de bine functioneaza coalitia si ce decizii bune au luat ei, in conditiile in care cu 4-5 ani in urma, cand era comentator politic, trantea cu Tariceanu si cabinetul lui de toti peretii, pentru prostii de 10 ori mai mici, dar deh, e greu sa mai vezi muntele cand esti la poalele lui.
Or dormi linistiti acesti oameni? Categoric, din munca noastra sunt aparati de SPP-isti, au bani de chirie, soferi, secretare, basca influente, spagi, comisioane si afaceri de sume cu multe zerouri, cu statul. Dormiti linistiti domnilor, cand nu reusiti p-acasa, faceti-o linistiti in bancile parlamentului, noi nu va deranjam, nu va dam cu vreun Molotov in dinti, nici nu va calcam pe gati, cum ati merita, doar discutam inutil la nesfarsit prin tot felul de talkshow-uri si din cand in cand mai dansam pinguinul in piata Victoriei... Somn usor natiune!!!

Ruga pentru politicieni

Politicienii nostrii care le sunteti pe la palatele Victoriei si Parlamentului, fie-va numele voastre scrise pe cruce, vie imparatia voastra tarlaua Romanica, faca-se voia voastra fara greve, comentarii si ziaristi, precum la nasul vostru, asa si la picioarele noastre, painea noastra cea de toate zilele, ne-ati mancat-o toata, iar gresalele noastre nu le-ati iertat, desi noi va iertam pe voi gresitilor nostrii, desi traiti din ispita in ispita si nu ne veti izbavi in veci. In numele blondei, chiorului si al piticului, sa va arda cel de dedesubt, incet in mii de ani pe toti, infipti in tridentul inrosit de flacarile eterne, cu tot cu averile voastre ce nu vor valora nimic acolo.